Debutat în 2014 cu romanul autobiografic „En finir avec Eddy Bellegueule” (Éditions du Seuil) – urmat de „Histoire de la violence” (Éditions du Seuil, 2016) şi „Qui a tué mon père” (Éditions du Seuil, 2018) – tânărul scriitor Édouard Louis (născut în 1992, în Hallencourt, o comună din Picardia, în nordul Franţei) este o revelaţie a lumii literare franceze – şi nu numai –, un „copil teribil” care s-a impus rapid pe piaţa literară (romanul de debut a fost bestseller în Franţa şi a fost tradus în douăzeci de limbi), dar şi de idei a Franţei contemporane, traversate de grave conflicte şi falii sociale. Anul trecut a apărut şi traducerea românească a romanului său de debut, cu titlul „Sfârşitul lui Eddy Bellegueule” (Editura Litera, 2018, traducere şi note de Alexandru Matei) – roman pe care îl recomand şi pe care vi-l propun drept carte a acestei săptămâni pe Literomania.
Eddy Bellegueule este chiar numele real al scriitorului, născut într-un mediu extrem de sărac – într-un sat din nordul Franţei în care, după terminarea şcolii, singura opţiune de muncă este, pentru băieţi, munca la uzină, iar pentru fete, joburile posibile sunt de vânzătoare, casieriţă, ajutor la domiciliu) –, din care va reuşi, în cele din urmă, să „fugă”, să evadeze, graţie accesului la studii: face liceul la Amiens, apoi, în 2011, este admis la École normale supérieure din Paris, şi urmează, de asemenea, studii în ştiinţele sociale la École des hautes études en sciences sociales. În 2013 îşi schimbă oficial numele din Eddy Bellegueule în Édouard Louis – moment simbolic al rupturii definitive cu mediul în care s-a născut şi a crescut, un mediu al sărăciei şi al violenţei care l-a marcat profund şi despre care va scrie, însă, în romanele sale. Dar nu numai, pentru că Édouard Louis e o prezenţă publică activă şi angajată, un intelectual de stânga declarat – dar al unei stângi de o nouă vârstă, care critică vechile atitudini şi compromisuri ale stângii franceze tradiţionale, stârnind, fireşte, polemici în spaţiul cultural francez.
Continuarea textului aici, în Literomania nr. 107
0 Comentarii