În acest număr al Literomaniei nu o să vă propun la „Cartea săptămânii”
un volum de literatură, ci, într-un mod oarecum atipic, unul de studii
religioase. Autorul este Brant Pitre, iar volumul, publicat la Editura
Humanitas, în traducerea Monicăi Broşteanu, se numeşte „Misterul cinei de pe
urmă. Isus şi rădăcinile iudaice ale Euharistiei” (între timp, Humanitas a mai
publicat de acelaşi Brant Pitre „Fiul lui Dumnezeu? Pledoarie pentru Isus”).
Cărţile lui Brant Pitre, un
teolog tânăr, născut în 1975, au un avantaj pe care nu-l au alte volume de
specialitate: sunt accesibile unui public larg atât ca stil, cât şi ca
informaţie. Ideea de la care porneşte demonstraţia lui Pitre este una simplă
şi, zic eu, destul de comună (dar poate tocmai din această cauză o ignorăm
foarte mulţi dintre noi). Astfel, uităm deseori că religia creştină, cu toate
cutumele ei, este profund îndatorată tradiţiei iudaice. În „Misterul cinei de
pe urmă. Isus şi rădăcinile iudaice ale Euharistiei”, autorul demonstrează,
printr-o riguroasă contextualizare istorică, că tot ce s-a întâmplat la ultima
cină a lui Isus cu ucenicii săi nu poate fi pe deplin înţeles dacă nu se face
apel la tradiţia iudaică: „După cum vom vedea, promite Brant Pitre în textul
introductiv, tocmai rădăcinile iudaice ale cuvintelor lui Isus ne vor da
posibilitatea să descoperim secretul identităţii lui şi ce-a vrut să spună când
le-a zis ucenicilor: «Luaţi, mâncaţi, acesta este trupul meu»”.
În fond, cum ar trebui
înţeles următorul pasaj din „Evaghelia lui Matei”: „Pe cînd mîncau, Isus, luând
pâinea, a binecuvîntat-o, a frânt-o şi dând-o ucenicilor, a spus: «Luaţi, mâncaţi, acesta este
trupul meu». Şi, luând potirul şi aducând mulţumire, le-a dat lor
spunând: «Beţi din acesta toţi: acesta este sângele meu al Legământului,
care pentru mulţi se varsă spre iertarea păcatelor»” (Matei 26, 26-28)? Cuvintele lui
Isus, prin care a instituit ceea ce noi numim astăzi Euharistie („aducerea de
mulţumire”), ar trebui interpretate simbolic sau luate ad literam, în
sensul că vinul şi pâinea se transformă realmente în trupul şi sângele lui
Cristos?
Continuarea textului aici, în Literomania nr. 54
0 Comentarii