joi, 17 decembrie 2015

Revista braşoveană „Astra“



Revista braşoveană Astra. Supliment. Literatură, arte şi idei este una dintre puţinele reviste literare care s-au remarcat în peisajul nostru cultural prin calitatea conţinutului, dar şi prin formatul elegant. Din păcate, apare doar de două ori pe an, prea puţin pentru a fi mereu pe val cu tot ceea ce se întîmplă în plan cultural. Cu toate acestea, Dina Hrenciuc Pişcu, redactorul coordonator, reuşeşte să asigure, în fiecare număr, un material actual, atractiv şi de bun-gust. În numărul 1-2 din 2015 al revistei Astra. Supliment… semnează, printre alţii, Şerban Axinte (care scrie despre cartea lui Constantin Beldie, Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice), Felix Nicolau (care scrie despre volumul Ştiinţa modernă, muza neştiută a suprarealiştilorde Petrişor Militaru), Bogdan Coşa (cu o anchetă despre copilăria în anii ’90), Simona Sora (cu un fragment de proză,Piticii din Ţara Ardil).
De asemenea, revista conţine şi două interviuri cu două doamne dragi publicului cititor: Ileana Vulpescu şi Adina Nanu. În interviul acordat lui Iulian Cătălui, Ileana Vulpescu recunoaşte că nu a încercat să fie o disidentă, ci pur şi simplu şi-a dorit să scrie, deşi a criticat regimul comunist, mai ales pe cel din vremea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej: „Am fost întrebată, de exemplu, care sînt personajele reale din romanul meu cel mai de succes, Arta conversaţiei, iar singurul personaj real era… Iosif Visarionici Stalin! Romanul meu critica de fapt perioada lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, nu pe cea a lui Nicolae Ceauşescu, totuşi! Am fost astfel acuzată că aş fi fost ipocrită, că Gheorghiu-Dej murise, că unde era curajul meu etc., dar am sugerat şi care era adevărul pe timpul şi domnia lui Ceauşescu. De fapt, erau tolerate aluzii la ce se întîmpla atunci. Dar comunismul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej era unul mult mai dur, mai criminal, fiind plin de puşcării politice şi de numeroşi deţinuţi politici. Nu eram o oportunistă, am spus parţial ce era şi pe vremea lui Ceauşescu, dar fără să mint. Am suferit şi eu că mi s-a luat toată averea, mama mea şi-a pierdut sănătatea etc., nu am fost nişte bogătaşi, dar ni s-a luat totul! Cu toate acestea, nu sînt o victimă a regimului comunist şi nu am fost disidentă. Mi-ar fi ruşine să spun asta, cînd au fost foarte mulţi deţinuţi politici…“.
Cercetător în domeniul istoriei costumului, dar şi istoric de artă, Adina Nanu, în interviul realizat de Steluţa Pestrea Suciu, vorbeşte, printre altele, şi despre moda cotidiană: „Pentru cetăţeanul de rînd, moda apare ca un bizar indicator de drum pentru o turmă care ascultă orbeşte, fără să se întrebe de ce se schimbă mereu direcţia. «Moda e la modă», cum bănuiesc că au mai spus şi alţii înaintea mea, se scrie mult pe această temă, dar nu se explică nimic. Şi, mai ales, nu se înţelege că imaginea umană, care prin talent şi cultură poate atinge o valoare artistică, este practicată în viaţa zilnică de amatori sau chiar de oameni care nici nu ştiu ce fac şi cred că se îmbracă doar ca să se apere de frig sau ploaie. Fiecare îşi cumpără blugi, tricouri şi accesorii disparate şi le asamblează fără să aibă idee de legile compoziţiei. Nu e de mirare că «asortarea» e considerată demodată. Singurul leac pentru această criză este educaţia artistică vizuală în şcoala generală, aplicată şi pe imaginea umană. Eu, indiferent de unde ar porni discuţia, ajung mereu la aceeaşi concluzie“. Sper ca revista braşoveană Astra. Supliment. Literatură, arte şi idei, apărută sub egida Consiliului Judeţean Braşov, să aibă resursele necesare (şi aici mă refer, bine – înţeles, şi la cele financiare) de a-şi continua existenţa, mai ales că este, deocamdată, singura revistă braşoveană de cultură.